Oboseala

2
554

Planificarea etapelor drumeţiei are importanţa ei, atît pentru buna întrebuinţare a timpului, cît şi pentru dozarea eforturilor fizice. În primul rînd trebuie ţinut cont de nevoia ca organismul să fie supus unor solicitări treptate, pentru a da cel mai bun randament. În general, pentru prima zi de drumeţie se recomandă un traseu scurt, de 2—3 ore de mers, pentru a doua zi 5—6 ore şi numai pentru a 3-a zi trasee ce depăşesc 7 ore de mers.
Dacă din prima zi, se vor face trasee de (9-10 ore, de cele mai multe ori, din lipsă de antrenament, a doua zi drumeţii vor zăcea în cabană cu febra musculară sau nu vor mai fi apţi decît pentru un traseu scurt, iar entuziasmul şi bucuria drumeţiei vor li umbrite de numeroase neplăceri. Se recomandă, de asemenea, ca după etape lungi succesive (2-3 zile cu peste 6-7 ore de mers) să se planifice o zi de odihnă, în timpul căreia să se facă mişcări (jocuri cu mingea, gimnastică) şi să se doarmă 9-10 ore din 24.

Ce este oboseala?
Oboseala este starea în care organismul, după o activitate intensă sau prelungită, devine din ce în ce mai puţin capabil de a continua această activitate. Oboseala în urma efortului fizic este datorită unui complex de factori (modificări în funcţiile sistemului nervos, sistemului muscular şi aparatului circulator, care se atenuează sau dispar prin repaus).
Aşadar, ar fi o greşeală să socotim că numai muşchii obosesc după un drum greu. Muşchii sînt comandaţi de sistemul nervos central, iar în timpul efortului fizic participarea sistemului nervos este foarte importantă. Aşa se explică faptul că, după eforturi fizice mari, omul nu este capabil să depună eforturi mintale în continuare, să facă calcule, să memoreze etc.
Oboseala după un efort se produce mai repede la cei lipsiţi de antrenament pentru activitatea fizică şi mai greu la cei care au făcut un asemenea antrenament în mod constant şi gradat. Aşa se explică performanţele sportive, datorite bineînţeles unor calităţi fizice deosebite, dar care nu pot fi puse în valoare decît printr-un antrenament constant, regulat şi gradat.
Astfel „maratonul” — alergarea pe o distanţă de peste 42 km — este o performanţa imposibilă pentru cei ce nu practică sportul. Organismul sportivilor este în aşa fel pregătit prin antrenament, încît principalele funcţii pot să ajungă la un nivel foarte înalt. Respiraţia aduce o mare cantitate de oxigen, inima se contractă mai puternic şi mai amplu, mărind cu mult cantitatea de sînge şi substanţe hrănitoare trimise în corp şi în special în muşchi, care au nevoie de o cantitate de sînge de 10-15 ori mai mare decît în stare de repaus. Creşte de asemenea eliminarea substanţelor nefolositoare sau toxice, rezultate din arderi (bioxid de carbon, urce etc.). Deoarece arderile cresc, pentru a se menţine temperatura constantă a corpului, pielea evaporează o mare cantitate de apă. Ritmul şi forţa contracţiilor inimii cresc, tensiunea arterială creşte de asemenea, şi toate acestea — pînă la limita pentru care organismul a fost pregătit.
Oboseala depinde şi de intensitatea efortului pe unitatea de timp. Cine practică sau a văzut cum se practică sportul cu haltere, îşi poate da seama că în cîteva secunde se cheltuieşte o energie musculară şi nervoasă uriaşă, obosind rapid pe cei mai puternici dintre sportivi.
Gîndiţi-vă ce s-ar face un drumeţ neantrenat dacă ar porni la drum cu 30-40 kg în spate: după cîţiva kilometri s-ar prăbuşi, sleit de puteri, dacă pînă atunci nu a făcut vreun alt accident (crize de sufocare, hemoragie cerebrală etc.). Fără antrenament, inima nu poate totdeauna face faţă sarcinii ce i se impune: un timp se dilată, se contractă mai repede, dar cînd efortul ei devine insuficient faţă de nevoi se pot produce tulburări grave. Oboseala este un avertisment care impune încetarea efortului şi trecerea în stare de repaus. Din cele de mai sus rezultă în mod evident necesitatea ca efortul drumeţului sa fie astfel dirijat încît oboseala să apară cît mai tîrziu şi în măsura cît mai mică.

Cum se poate preveni oboseala?
Despre prevenirea oboselii am vorbit de fapt şi pînă aici şi vom vorbi şi în continuare. Toţi factorii unei drumeţii raţional organizate contribuie la prevenirea sau micşorarea stării de oboseală :
— pregătirea prin antrenament ;
— o greutate nu prea mare în spate ;
— un sac de spate comod ;
— haine potrivite, încălţăminte comodă ;
— un itinerar întocmit raţional, cu etape mici la început (pentru a suplini sau completa antrenamentul) ;
— ritmicitatea mersului ;
— odihna raţională în mers şi la capătul etapelor ;
— un comportament disciplinat în alimentaţie.

SURSA:Ghid medical al drumetului – Alex Barbuceanu

2 COMMENTS

  1. Dupa parerea mea, doua dintre cele mai importante metode de prevenire ale oboselii sunt exercitiul (antrenamentul) si ritmicitatea mersului. Am constientizat asta pe pielea mea, cand am fost anul trecut pe munte cu cativa prieteni. Unii mai fusesera de cateva ori in vara aceea pe munte, iar eu nu mai fusesem de ani buni. S-a vazut clar diferenta intre ei si mine.

  2. Intr-adevar oboseala depinde in mare parte si de rezistenta fiecaruia la efort. Aceasta rezistenta se formeaza in timp si prin exercitiu, dar ritmicitatea mersului este o metoda prin care putem obtine performante notabile chiar la prima iesire pe traseu. Un ritm de mers constant declanseaza in organism un mecanism de adaptare la efort si astfel putem face fata traseelor mai lungi chiar din prima zi. Oricum aici mai intervin si alti factori foarte importanti cum ar fi alimentatia si hidratarea organismului in timpul traseului.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here